Un exemplu de bună practică regională: normarea realistă a muncii judecătorilor în România

La data de 8 ianuarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut public un comunicat oficial privind demersurile concrete pentru asigurarea unui act de justiție de calitate și pentru eficientizarea activității instanțelor de judecată. Documentul este relevant nu doar pentru sistemul judiciar românesc, ci și ca reper de bună practică regională, inclusiv pentru Republica Moldova.

Comunicarea pornește de la o constatare onestă și asumată instituțional: creșterea exponențială a volumului de activitate al instanțelor, combinată cu insuficiența cronică a resurselor umane, afectează în mod direct capacitatea sistemului de a livra un act de justiție de calitate. În acest context, CSM din România afirmă explicit că eficiența nu poate fi disociată de dimensiunea calitativă a actului de justiție și că aceasta presupune, în mod necesar, un volum de muncă realist și sustenabil pentru judecători.

Elementul esențial al acestui demers este asumarea normării activității judecătorilor ca politică publică judiciară, nu ca măsură administrativă punctuală. Normarea este abordată ca instrument de protecție a calității actului de justiție, nu ca mecanism de control sau de presiune asupra magistraților.

De asemenea, este de remarcat caracterul etapizat, transparent și predictibil al procesului stabilit de CSM România. Sunt prevăzute consultări reale cu instanțele, cu Uniunea Națională a Barourilor din România și cu reprezentanții altor profesii juridice, urmate de analiza propunerilor legislative, transmiterea acestora către entitățile cu inițiativă legislativă, adaptarea legislației secundare și, în final, implementarea efectivă a normării. Întregul calendar este public, clar și limitat în timp.

Acest mod de acțiune transmite un mesaj instituțional important: problemele structurale ale sistemului judiciar nu pot fi rezolvate prin improvizație, tăcere sau transferul informal al poverii exclusiv asupra judecătorilor. Ele necesită recunoaștere publică, dialog profesional și soluții normative coerente.

Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” consideră că acest demers reprezintă un exemplu relevant pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Republica Moldova se confruntă, de asemenea, cu un volum excesiv de dosare, deficit de personal și presiuni constante asupra judecătorilor, cu impact direct asupra duratei procedurilor și asupra calității hotărârilor judecătorești.

Preluarea unor astfel de bune practici nu înseamnă copiere mecanică, ci asumarea unor principii comune: normare realistă, consultare profesională autentică, transparență decizională și prioritizarea calității actului de justiție în raport cu indicatorii pur cantitativi.

Un sistem judiciar funcțional nu se construiește prin epuizarea celor care îl susțin zilnic, ci prin politici care recunosc limitele umane ale profesiei și responsabilitatea statului de a crea condiții adecvate pentru exercitarea independenței judiciare. Din această perspectivă, exemplul României merită analizat cu seriozitate și utilizat ca punct de referință în dezbaterile viitoare privind organizarea și funcționarea justiției din Republica Moldova.